Academia Română, forul suprem al științelor și culturii (DOCUMENTAR)

Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din țara noastră. Aceasta a fost fondată în anul 1866, însă purta numele de Societatea Literară Română. În anul 1867 instituția a devenit Societatea Academică Română, iar un an mai târziu Academia Română.

Ulterior, numele a mai fost schimbat, însă în prezent s-a revenit la denumirea de Academia Română. Instituția este condusă acum de istoricul Ioan Aurel Pop.

• Ce va însemna întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă pentru războiul din Ucraina?
• Faimoasa banană lipită cu bandă adezivă pe perete, scoasă la licitație

Actualul sediu al Academiei Române este cunoscut și sub numele de Palatul Academiei, care se află pe Calea Victoriei și are o suprafață de peste 22.000 mp. Din anul 2015, sediul istoric al Academiei Române a fost nominalizat în Lista Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii și Institutului Național al Patrimoniului.

Rolul principal al Academiei Române constă în cultivarea limbii și literaturii române, în stabilirea normelor de ortografie, studierea istoriei naționale și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Aceasta este o instituție finanțată în principal de la bugetul statului și din donații și funcționează autonom.

Academia Română are o lungă istorie în spate. După Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859, prin intermediul unor reforme ample s-au creat condițiile necesare pentru a se pune în practică o idee de înființare a unui înalt for cultural.

Ioan Maiorescu a fost cel care a propus, încă din anul 1860 să se înființeze o societate academică pentru cultura limbii și scrierea istoriei naționale. Acest proiect nu s-a materializat, însă fiul său Titu Maiorescu a reușit să îl ducă până la capăt.

Ulterior a urmat perioada de pregătire a proiectului în care s-au făcut și primele donații. Episcopul Buzăului, Dionosie Romano, a donat biblioteca căpitanului Constantin Comescu-Oltelniceanu care conținea 6.000 de volume și 400 de manuscrise și astfel s-au pus bazele Bibliotecii Societății Literare Române.

Șase ani mai târziu, la propunerea lui Constantin A. Rosetti, s-a aprobat regulamentul pentru formarea Societății Literare Române. Aceasta avea ca scop stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea și publicarea dicționarului și a gramaticii limbii române.

Prima ședință a avut loc abia un an mai târziu, atunci când au sosit la București mai multe personalități venite din toate regiunile. În prima ședință a fost decisă adoptarea unui alt nume, de Societatea Academică Română.

Citește continuarea pe Gândul!